Depresia apare in cuplu 02 sept. 2020

De:Alex Oros

Depresie

Depresia in cuplu

Identifica depresia in relatia de cuplu

Uneori, depresia isi face aparitia in cuplu fara ca partenerul celui afectat sa-si dea seama de asta.

Printre numerosii factori asociati cu depresia, relatiile interpersonale si competentele sociale ocupa un loc deosebit de important. Ipoteza de la care pleaca psihologii este ca lipsa competentei sociale are un rol determinant in aparitia depresiei.

Competenta sociala reprezinta capacitatea unui individ de a interactiona cu ceilalti, simultan, corespunzator si eficient. Adica, intr-un mod care nu incalca normele, valorile si asteptarile sociale pertinente in contextual interactiunii.

Aceasta conditionare reciproca intre fapte nu e perceputa negative de ceilalti si ajuta astfel persoana sa-si atinga obiectivele vizate.
Persoana depresiva isi evalueaza propriile competente sociale cu mai multe strictete decat o persoana non-depresiva.
Interlocutorii utilizeaza numeroase elemente de intercatiune si de comunicare pentru a aprecia relatia si competentele sociale ale partenerilor lor.

Este cazul compotamenteleor paralingvistice (ritm,voce, pause, frecvente…). Persoanele depresive au caracteristici particulare: vorbesc mai putin, mai lent, cu inflexiuni reduse, ton scazut, pause dese.
Tonul depresivului este mai monoton si e perceput trist sau tensionat, uneori plin de disperare.

Fluxul sonor este, de obicei, intrerupt, ca si cum persoana depresiva nu-si mai poate controla respiratia si vocea, scotand un fel de planset subiacent.
Aceste indicii paralingvistice evidentiaza o stare depresiva.
De asemenea, cu persoanele depresive se dialogheaza mai greu si sunt mai dificl de inteles, fapt care ii poate enerva pe interlocutori.

Depresia in dialog

Dialogurile au si ele o tematica preponderant depresiva si se axeaza mai mult pe starile afective elementare de tip disforic, de zbucium interior sau pe evaluari negative.

Un astfel de exemplu il prezinta cuplul in care unul dintre parteneri este depresiv, acesta fiind adesea perceput cu o agresivitate verbala sporita sim ai putin capabil in rezolvarea problemelor de catre parter/partenera.

In general, persoanele depresive induc mai degraba tristate, negativitate, devalorizare personala. Totodata, depresivul are tendinta sa ofere elemente intime si negative despre ele chiar si in situatii in care asta nu este nici necesar, nici potrivit.

Aceste caracteristice diferite interactionale tind sa favorizeze respingerea persoanelor depresive de catre interlocutorii lor, relatia de cuplu fiind,deseori, cea mai afectata.

Expresia

Expresiile faciale, esentiale in comunicarea in cuplu sunt si ele perturbate. In general, fata persoanelor depresive este mai putin expresiva. Aceasta trasatura este perceputa subiectiv de catre partener, acesta  interpretand toate aceste semne si semnale drept dezinteres fata de subiectul conversatiei.

Pozitia corpului

Pozitia corpului si gesturile depresivilor sunt, de asemenea, oarecum lipsite de naturalete: sunt executate mai putine gesturi care sa sustina dialogul cu partenerul, insa mai multe  gesturi care reflecta starea – se scarpina, isi freaca mainile, isi indoiesc degetele. de asemenea, este frecventa pozitia capului plecat inainte.

Tulburare depresiva majora 23 iun. 2020

De:Alex Oros

Depresie

Tulburarea depresiva majora

Criterii de diagnostic a tulburarii depresive majore

Conform DSM V, criteriile pentru tulburarea depresiva majora sunt:

A. Cinci (sau mai multe) dintre urmatoarele simptome au fost prezente in cursul aceleiasi
perioade de 2 saptamani si reprezinta o modificare fata de nivelul anterior de functionare;
cel putin unul dintre simptome este fie (1) dispozitie depresiva fie (2) pierderea interesului
sau placerii.

Nu se includ simptome care pot fi in mod evident atribuite unei alte afectiuni
medicale.

1. Dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi, fie indicata prin
relatare personala (sentimente de tristete sau vid interior, de lipsa a sperantei), fie
observata de alte persoane ( pare trist).( La copii și adolescenți, dispoziția
poate fi iritabila.)

2. Diminuare marcata a interesului sau placerii pentru toate sau aproape toate activitatile,
cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi (indicata fie prin relatare personala, fie
observata de alte persoane).

3. Scadere ponderala semnificativa involuntara sau crestere în greutate (e.g., o modificare
de peste 5% din greutatea corporala intr-o luna), sau diminuare ori crestere a apetitului
aproape in fiecare zi. ( La copii, se ia în considerare incapacitatea de a atinge
greutatea asteptata.)

4. Insomnie sau hipersomnie aproape in fiecare zi.

5. Agitatie sau lentoare psihomotorie aproape in fiecare zi (observata de alte persoane,
nu doar sentimente subiective de neliniste sau lentoare).

6. Fatigabilitate sau lipsa de energie aproape in fiecare zi.

7. Sentimente de inutilitate sau de vinovație excesiva ori inadecvata (care poate fi deliranta)
aproape in fiecare zi (nu doar autorepros sau vinovatie in legatura cu faptul de a fi
bolnav).

8. Diminuarea capacitatii de gandire sau concentrare ori indecizie, aproape in fiecare zi
(indicata fie prin relatare personala, fie observata de alte persoane).

9. Ganduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideatie suicidara recurenta
fara un plan anume sau tentativa de suicid ori un plan specific pentru comiterea
suicidului.
B. Simptomele cauzeaza suferinta sau deteriorare semnificativa clinic în domeniul social,
profesional sau in alte arii importante de functionare.
C. Episodul nu poate fi atribuit efectelor fiziologice ale unei substante sau ale unei afectiuni
medicale.